La moment nu sunt sondaje deschise!

» Arhiva Sondaje Online
Asezarea geografica

Oraşul Ştefan Vodă este amplasat în partea de Sud-Est a Republicii Moldova la 105 km de or. Chişinău, accesul spre localitate fiind asigurat pe drumul naţional R 30 (Anenii Noi-Căuşeni-frontiera cu Ucraina), urmînd drumul local L 510 (accesul dispre or. Chişinău) sau drumul local L 520 (accesul de la frontiera cu Ucraina). Până la oraşul Tighina (Bender) sunt 45 km, iar până la apropiata staţie de cale ferată din or. Căuşeni – 27 km. Oraşul se află la 40 km de la frontieră cu Ucraina (punctul vamal Tudora - Starokazacie) şi 90 k, distanţă de oraşul Odessa şi portul Iliociovsk, Ucraina.

Clima. Fiind amplasat în sudul republicii, orașul Stefan Vodă dispune de o climă specifică teritoriului acesteia. Astfel, Republica Moldova are o clima temperat-continentală, climă ce se formează ca urmare a poziţiei ţării la distanţă aproximativ egală de la ecuator şi Polul Nord. Caracterul moderat al climei este cauzat de aşezarea ţării în regiunea de interferenţa a maselor de aer atlantice, temperat continentale din estul Europei şi a celor tropicale din sud. În perioada de iarnă pot pătrunde și masele arctice de aer, care provoacă geruri aspre, cum a avut loc, de exemplu, în iarna anilor 2008-2009.

Radiaţia solară, dinamica maselor de aer şi relieful formează o climă cu ierni relativ blânde şi cu puţină zăpadă, cu veri lungi, călduroase şi cu umiditate redusă.

Temperatura medie a aerului este 9 °C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie-februarie (25-27 °C sub zero) și maximul – lunii iulie (+36 °C). Valorile temperaturilor medii anuale alcătuiesc 7,8° C în Nord (Briceni), 9,5°C în Centru (Chişinău) şi 10,0°C în Sud (Cahul).

Precipitaţiile medii anuale variază de la 617 mm în Nord (Briceni) şi sub 500 mm în sud-est.

Resurse naturale. Oraşul Ştefan Vodă face parte din regiunea câmpiei de stepă a teraselor Nistrului inferior, şi dispune de resurse naturale limitate. Activitatea antropologică în localitate are o influenţă puternică asupra mediului ambiant. Resursele minerale în localitate sunt modeste (piatră, nisip, lut)

Resursele acvatice includ resursele, lacurilor de acumulare a apei, precum şi a straturilor freatice subterane. Sursele de alimentare cu apă potabilă includ 17 fântâni arteziene. Controlul calităţii apei este efectuat lunar. în localitate este funcţionabil sistemul local purificare a apelor reziduale cu un volum de 250 m3 pe zi şi exploatată reţea orăşenească de canalizare centralizată.

Vegetaţia. În zona de stepă, pe lângă vegetaţia de stepă, se întâlneşte şi vegetaţia de pădure. Esenţele cele mai frecvente sunt cele gorun, uneori în asociaţie cu fagul, un arbore tipic pentru Europa de Vest şi Europa Centrală. În văile râurilor se întâlnesc păduri de luncă, cunoscute sub numele de zăvoaie, compuse din arbori iubitori de umezeală (sălcii, plop ş.a.).

Lumea animală. În regiunile de stepă sunt caracteristice unele rozătoare: şoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul, dintre păsări: ciocârlia, prepeliţa, potârnichea, mai rar, dropia. Tot în stepe se întâlnesc şi unele animale de pădure: bursucul şi vulpea.

În lacuri şi bălţi există gâşte şi raţe sălbatice, berze, lebede, bâtlani, în lunca Prutului de Jos, mai rar, şi pelicani. În râuri şi lacuri se întâlnesc aşa peşti ca crapul, carasul, ştiuca, şalăul, somonul, plătica ş.a. Reptilele sunt reprezentate prin şopârle, vipere, şerpi de casă.

Solurile principale sunt cernoziomurile obişnuite, carbonatice şi sudice. Relieful este moderat fragmentat. Solurile se caracterizează printr-o fertilitate bună şi medie şi se recomandă pentru soiuri preţioase de viţă de vie de tipul Cabernet, Moldova şi altele, cereale păioase de toamnă, livezi de sâmburoase, pajişti etc. Irigarea terenurilor reprezintă principala măsură pentru intensificarea agriculturii în această zonă. Factorii restrictivi principali ai capacităţii productive a solurilor Zonei de Sud sunt: seceta, eroziunea, soloneţizarea, salinizarea şi compactarea, dehumificarea etc.

Resursele funciare. Suprafața totală a orașului Ștefan Vodă este de 2276 ha, din acestea 1739 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 1549 ha, culturi multianuale73 ha, dintre care viile ocupă 51 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind fâșii de protecție și tufișuri.

Terenul fondului apelor ocupă 433 ha, dintre care mlaștinile – 128 ha, iazurile – 39 ha.

Terenurile alocate pentru construcții sunt de 272 ha.

Poluarea mediului. Ritmul rapid al schimbărilor climatice regionale reprezintă una dintre marile ameninţări la adresa dezvoltării durabile şi constituie una dintre cele mai mari probleme de mediu, cu consecinţe negative asupra economiei naţionale, ţinând cont de orientarea agrară a Republicii Moldova.

Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă un pericol major pentru atmosferă. Datele statistice prezentate în Raportul Naţional de Inventariere al RM de către Oficiul “Schimbarea Climei” (Ministerului Mediului) denotă, că emisiile totale de GES cu efect direct, exprimat în echivalentul CO2, s-au diminuat în această perioadă (2005) cu circa 68% faţă de anul de referinţă (1990).

Schimbările climatice din Republica Moldova se încadrează în tendinţa globală de încălzire, având însă particularităţi regionale legate de poziţia pe glob (în partea sud-estică a Europei) şi de caracterul reliefului accidentat. Aceste schimbări includ evoluţia principalilor parametri climatici (temperatură, precipitaţii, regimul vânturilor etc.), existenţa unor fenomene extreme etc.

Calamitățile naturale și dezastrele.

Teritoriul Moldovei prin amplasarea geografică şi particularităţile naturale este afectat mai frecvent de următoarele hazarduri: cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii, ploi torenţiale însoţite uneori de grindină şi furtuni puternice, temperaturi caniculare de lungă durată vara ori prea scăzute iarna, secete, ninsori abundente, îngheţuri timpurii de toamnă ori tardive de primăvară, cazuri de formare excesivă a chiciurii, epidemii, epizootii şi invazii.

Situat în sudul republicii orașul Stefan Vodă este supus unor riscuri mari/medii de a fi afectat de toate categoriile calamităților specifice republicii.

Urmărind evoluția unor calamități naturale, care s-au manifestat în oraș, în perioada 1998-2009, se poate vorbi de o intensitate mai mare a ploilor torențiale, care au fost însoțite de alunecări de teren, și care au cauzat în perioada analizată prejudicii echivalente a cca 4% din bugetul local al anului 2010. O manifestare defavorabilă, prezentă în partea de sud a republicii sunt secetele, care se resimt mai amplu decât în celelalte regiuni.

Ținând cont de starea mediului ambiant din oraș, analiza SWOT a pus în evidență următoarele aspecte favorabile și defavorabile, care vin să influențeze pozitiv sau negativ situația din localitate:

 

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

  • Clima temperat-continentală
  • Nu este reconstruit sistemul de epurare a apelor reziduale
  • Dezvoltarea industrială nu afectează puternic mediul ambiant
  • Existența unor gunoiști neautorizate/spontane.
  • Procesul de gazificare a redus nivelul emisiilor
  • Apele freatice afectate de apele reziduale degajate în sol
  • În oraș nu există zone de extracție
  • Conștiința ecologică a populației încă precară – indiferența populației
  • Există capacități de intervenție în caz de calamități și dezastre
  • Prețul mare la gaze a determinat repunerea în funcțiune a sobelor încălzite inclusiv cu biomase
  • Preocupări ale APL privind problemele de mediu
  • Rugurile de primăvară și toamnă sporesc emisiile de dioxid de carbon în atmosferă
  • Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului
  • Orașul este intersectat de traseul național centru - sud-est

 

  • Există zone afectate de alunecări de teren

 

  • Pante mari pe care este amplasată localitatea

 

  • Prejudicii mari comportate de calamitățile naturale

 

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

  • Existența unor politici naționale de mediu
  • Manifestări ale diverselor calamități naturale
  • Existența unor fonduri care pot fi accesate pentru probleme de mediu
  • Poluarea aerului la nivel național
  • Numărul mare de ONG-uri profilate pe probleme de mediu
  • Secetele pun în pericol culturile agricole
  • O situație generală favorabilă la nivel național
  • Afectarea florei și faunei: dispariția unor specii de floră și faună

 

  • Schimbări ale climei globale

 

  • Extinderea tehnologiilor de ambalare în polimeri și plastic

 


 

Sus
1 EUR =
1 USD =
1 RUB =
1 RON =
1 UAH =




Drapelul şi Stema

oraşului Ştefan Vodă

 

 

 

Ştefan Vodă în imagini
Rascruce (linga Spitalul raional) Placa comemorativa a fostilor colonisti germani Placa comemorativa in memoria dlui Ion Palancean (parcul central) Alexandr Suvorov Domnitorul Moldovei ?tefan cel Mare ?i Sf?nt Monumentul eroilor c?zu?i ?n cel de-al doilea r?zboi mondial Cerbul incalecat
» Vezi întreaga Galerie Foto

 

© 2010 Primăria oraşului Ştefan Vodă, Republica Moldova.
str. Ştefan cel Mare 31, or. Ştefan Vodă, MD-4201, Republica Moldova
Tel.: (242) 23053, Fax: (242) 22396
Email: info@primariastefanvoda.md, primariastefanvoda@ymail.com


Design şi programare de Andrei Madan

Total vizitatori: 134861
Total ieri: 110
Total azi: 30
Online: 2